Poarta catre o alta lume

Tags :

E soare. It's sunny. Il fait du soleil. Oare asa se spune? Nu stie exact, dar ii face placere sa rostogoleasca cuvintele in minte in timp ce se plimba agale prin parcul pustiu. Daca face acest lucru parca soarele devine si mai puternic, parca e si mai cald, parca natura e si mai prietenoasa. Nu e nimeni. La ora asta nu e nimeni. Privirile ii aluneca pe aleile goale, se odihnesc pe bancile tacute, cautand o forma de viata care sa insufleteasca peisajul. Pana si cainii vagabonzi dorm.

Zambeste si isi continua calatoria fara tinta.

Vrabiile iarna

Tags :

In fata blocului in care stau exista un molid, cred oricum un copac din familia brazilor, si este plin de vrabii. Mereu cand ies din casa se aud zeci de ciripituri vesele, grabite, agitate, ocupate si in timp am inceput sa observ pasarile mici si firave care zburatacesc de colo colo. Sunt mici si gri cu niste picioruse subtiri si par niste bibelouri extrem de fragile. Iarna asta a tot nins, a fost foarte frig si adesea crengile molidului erau grele de zapada.

Insa, ele, vrabiile erau acolo ducandu-si traiul lor pasaresc si am inceput sa ma intreb.

Asteptand

Tags :

Isi aprinse a nu stiu cata tigara si cu palaria intr-o parte incepu sa pufaie nerabdator. Astepta deja de o ora, pe ceas. Intre timp, de cand ajunsese si pana acum, inserarea devenise noapte, iar intunericul acoperise totul in jur. Pe strada neiluminata singurele scaparari veneau de la felinarele calestilor ce treceau grijulii pe piatra colbuita.

Era obosit, iar asteptarea asta nu il facea sa se simta mai bine.

Fantomele cartilor

Pe unii oameni ii bantuiesc fantomele trecutului, pe altii fantomele propriului sine, pe altii ideile fantomatice ale unui viitor necunoscut, pe mine ma bantuiesc fantomele cartilor. Fantomele cartilor citite si uitate, ale povestilor marcante, ale autorilor admirati, fantomele cartilor mele nescrise, spiritele personajelor mele ce nu traiesc decat in mine.

Sunt atatia oameni in mine, atatea imagini si detalii colectate pentru cartea mea, atatea si atati toti inabusiti in mine, in sinele meu tacut Si totusi nu scriu... de ce?

Sunetele tabourilor

Tags :

Uneori ma uit in jur si vad tablouri. Vad Iarna pe ulita, vad opera lui Gaudi intr-un burlan acoperit de gheata adunata in lacrimi uriase, vad plumbul lui Bacovia atarnand greu de copacii negri si dezgoliti, vad speranta primaverii in razele reci de soare ale iernii. Alteori tabolurile prind viata prin sunetele care le insotesc. Azi e putin mai cald, iar stresinile se scurg cu picuraturi ritmate, ca un ceas ce ticaie trecerea zilei printre noi.

Desi stau in centru azi pot jura ca am auzit o bufnita sau poate era un cuc.

Banata din nou

O noua performanta chiar si pentru mine. Am fost banata de pe grupul meu de scoala. De ce oare?, va intrebati. Pai sa explic partea mea de adevar. Pe grupul meu de scoala s-a format un club al inimilor indurerate. Hai sa facem aia, hai sa facem o asociatie care sa stranga bani pentru cei ce nu isi pot plati taxa, iar totul a culminat cu urmatoarea cerere venita din partea unor colegi:

"(...) Un alt scop ar fi sintetizarea informatiilor de invatat. Cativa membrii (sic!) pot creea un pdf doar cu intrebarile de la sf fiecarui capitol si raspunsurilor, astfel cei care nu au timp sa invete pot asimila informatiile ESENTIALE in 3-5 pagini, neavand timp sa invete 70-90 pagini. (...)"

Syndicate content
- Designed by EZwpthemes Drupalized by Azri Design