jurnal de scriitor

warning: Creating default object from empty value in /home/alina/public_html/modules/taxonomy/taxonomy.pages.inc on line 33.

Misterul regelui de Stephen King

De Craciun, unul dintre multele cadouri primite de la sufletul meu pereche a fost aceasta carte, Misterul regelui de Stephen King. Cand am vazut-o nu am stiut cum sa reactionez Stephen King? Mistere?, EU nu citesc din astea. Oare ce-o fi fost in mintea lui?, dar apoi vad un subtitlu mic Despre scris ah! Citesc repede ce scrie pe coperti si ma linistesc, este o carte despre scris, incep sa ma bucur autentic, imi plac cartile despre scris, mai ales cele scrise de scriitori, cele scrise de critici sau teoreticieni imi par cam asa, cum sa ma exprim eu? Hm! Fade, insipide, inodore, incolore, lipsite de pasiune, viata si traire. Deoarece sunt incantata de cadou, las tot ce citesc momentan deoparte si ma apuc curioasa de cartea lui Stephen King. Si citesc, si citesc si …

Aici sunt


Nu am disparut. Nu m-am dat la fund. Nu am incetat sa gandesc, sa creez, sa scriu. Am simtit nevoia sa spun ca inca sunt si sunt bine. Am inceput o noua etapa si ca orice lucru nou necesita o scurta perioada de adaptare. Perioada care imi solicita toata energia si atentia, caci este important pentru mine sa intre in linie dreapta cu bine.

Demonilor mei

Am demoni. Am pitici. Am pete negre si monstri. Pe vremuri, cand ma apuca amocul, ma intrebam cu obida de ce oare nu m-a facut mama si pe mine mai altfel, mai plata, mai normala, mai lipsita de dileme si contradictii. Timpul a trecut, am trecut impreuna cu fauna mea prin multe experiente, i-am urat si m-am compatimit, i-am considerat dusmani sau prieteni, in functie de situatii. Acum nu stiu daca eu as putea fi eu fara toate aceste fiinte mitice care ma populeaza. Acum nu stiu daca ceea ce imi place la mine ar putea exista fara ele.

Un nou an, aceeasi carte

Si uite asa a mai trecut un an. Si uite asa a inceput un nou an. Privesc la cel care a fost si ma uit la cel care a venit. Incerc sa invat din cel trecut pentru cel viitor. Oare anul acesta voi face tot ceea ce mi-am propus? Oare anul acesta voi fi multumita de mine? Oare anul acesta va fi mai productiv decat cel trecut? Acum zece ani vroiam sa scriu o carte, acum cinci ani vroiam sa scriu o carte, acum un an vroiam sa scriu o carte. Pana acum nu am scris nicio carte.

Oare anul acesta voi scrie o carte?

Decat pentru a scrie

Uneori am in mine cuvinte pe care nu le cunosc.

Uneori am in mine emotiile unor oameni pe care nu ii cunosc.

Uneori am amintiri pe care nu le recunosc.

Recitindu-ma

Uneori cand recitesc ceea ce am scris, cu mai multa sau mai putina vreme in urma, raman surprinsa de faptul ca eu am putut scrie acele lucruri. Nu ma intelegeti gresit, nu imi ridic statui acum, departe de mine gandul, este vorba despre altceva aici. Aproape mereu cand scriu ceva imi pare o aberatie, acesta este cuvantul pe care il folosesc eu cu mine, imi pare pueril, imi pare lipsit de substanta si tehnica. Dar scriu in continuare pentru ca asta simt nevoia sa fac, este in mine, la fel cum este si conflictul de a vrea sa scriu si totusi sa consider ca tot ceea ce scriu este aberant si lipsit de orice calitate.

Syndicate content
- Designed by EZwpthemes Drupalized by Azri Design