La feminin sau la masculin?

Tags :

De-a lungul timpului am scris varii povesti, povestioare si am inceput sa scriu nuvele sau carti si in toate acestea am observat o preferinta pentru personaje masculine. Astfel ca am inceput sa ma intreb Oare de ce? Desi sunt foarte inradacinata in experienta mea de femeie totusi atunci cand scriu adesea aleg sa scriu, aproape in mod automat, din perspectiva unui barbat, desi in mod real nu am cunostinte clare legat de modul in care gandeste, simte, actioneaza un barbat.

Un raspuns pe care il pot da ar fi ca aproape toti scriitorii care m-au influentat erau barbati, iar multe dintre personajele din povestile care m-au impresionat erau barbati si astfel fara sa imi propun am ajuns sa asociez personajele principale cu barbatii, iar scriitorii de geniu tot cu barbatii si in consecinta atunci cand scriu imi vine foarte natural sa am personaje barbati.

Atunci cand am constientizat acest lucru am inceput sa imi propun sa am si personaje principale feminine, dar din nefericire personajele mele feminine erau supuse unor prejudecati, erau mai slabe, erau mai neputioncioase, nu la fel de profunde si asa am ajuns sa imi dau seama ca se poate ca eu sa fiu misogina atunci cand vine vorba de propriile mele personaje feminine. Nedrept nu-i asa? Insa acest lucru m-a pus pe ganduri.

Oare faptul ca imi tratez personajele feminine atat de limitat nu arata de fapt ca eu am o preconceptie legata si de femeile reale, chiar de propria persoana? De rolul femeii, de abilitatile si capacitatile ei, de ce ar trebui sa faca sau sa fie o femeie? Oare am auzit de atat de multe ori in viata mea faptul ca femeile nu sunt la fel de bune ca barbatii incat am ajuns sa cred acest lucru? Tind sa cred ca asa este si mi-am dat seama de acest lucru atunci cand am facut un act ratat intr-o situatie in care ma simteam sub presiune.

Intr-o discutie pe care nu o percepeam ca stresanta, dar pe care o resimteam ca ceva foarte puternic am spus, mi-a scapat, mi-am dezvaluit o convingere profunda pe care cu siguranta nu vroiam sa mi-o accept nici mie, am spus I am just a woman. Dap, oamenii pot face acte ratate si in alte limbi. Dupa ce m-am auzit spunand lucrurile acestea am realizat ce am spus si mai important am inteles ce cred. Asa ma percep, asa ma cred, asa ma comport cu mine ca si cand sunt doar o femeie, just a woman. si poate de aceea si personajele mele feminine sunt doar femei, pe cand personajele masculine sunt personaje.

Este interesant si inficosator sa descoperi asemenea credinte inconstiente in tine, credinte ce intra in conflict cu ceea ce ti-ai dori sa crezi in mod real sau cu ceea ce crezi ca crezi. Cumva am ajuns sa consider ca in aceasta credinta a mea, ca sunt doar femeie, se afla radacinile unora dintre dilemele mele existentiale. Interesanta descoperire, atat de interesanta incat ma bate gandul sa o pastrez pentru a o folosi intr-o carte al carei personaj, ati ghicit, este Femeie. :)

- Designed by EZwpthemes Drupalized by Azri Design